Indiferent din ce tabăra faci parte, fie că te gândești deja la primul job,  ești angajat sau ești în postura de angajator, cu siguranță te interesează să cunoști în detaliu toate aspectele care reglementează raporturile de muncă.

Ca angajat, vrei să te asiguri că drepturile și obligațiile pe care le ai și ți le asumi îți reprezintă cel mai bine interesele tale.

Ca angajator, vrei să te asiguri că angajații își îndeplinesc sarcinile la standarde înalte, și că primești calitate în schimbul sumei de bani pe care o oferi sub forma unui salariu.

În termeni juridici, Raportul de Muncă este definit ca „Relația socială reglementată prin norme de drept ce se naște între o persoană fizică, pe de o parte și, de regulă, o persoană juridică, pe de altă parte, ca urmare a prestării unei munci determinate de către prima persoană în folosul celeilalte, care se obligă, la rândul ei, să o remunereze și să-i asigure condițiile necesare realizării muncii repective” și stă la baza întemeierii Dreptului Muncii. Sursa: E-juridic

Să presupunem că ai fost la interviu, ai obținut postul și ai bătut palma, la propriu, cu viitorul angajator – ai stabilit un viitor raport de muncă. Totul este perfect, însă aici se termină „gentlemen’s agreement”.

Desigur, agreerea unui raport de muncă presupune mai mult decât o strângere de mână. Pentru ca ambele părți să fie cât mai bine protejate, strângerea de mână a fost transformată într-un acord bilateral scris, sub formă legală, denumit Contract Individual de Muncă.

Avem un Contract de Muncă, ce facem cu el?

Mai întâi definim Contractul Individual de Muncă, așa cum este el prevăzut în art. 10 din Codul Muncii, respectiv „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu”.

Există un model cadru al Contractului individual de muncă, aprobat prin Ordinul 64 / 2003 modificat prin Ordinul 1616 / 2011, care stă la baza tuturor contractelor de muncă. Click aici pentru a descarca modelul contractului individual de muncă. Acesta cuprinde o serie de clauze esențiale, standard,  care nu trebuie să lipsească din niciun contract de muncă. Potrivit art. 17 alin. 3 din Codul Muncii, acestea sunt:

a) identitatea părților;

b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;

c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;

d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;

e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;

f) riscurile specifice postului;

g) data de la care contractul urmează să își producă efectele;

h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;

i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;

j) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;

k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;

l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;

m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;

n) durata perioadei de probă;

o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

Mai apoi, analizăm clauzele standard ale acestuia pentru a vedea în prezența cărui tip de contract de munca ne aflăm, iar în funcție de tipul contractului de muncă ales, modelul cadru al Contractului individual de muncă va fi completat cu clauze suplimentare.

Dar, să le luăm pe rând pentru a detalia aspectele importante.

În funcție de durată:

1. Contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată – acest tip de contract reprezintă regula, așa cum este prevăzut în art. 12 alin. (1) din Legea 53/2003, însemnând că majoritatea contractelor de muncă nu va avea o dată de încheiere stabilită de la început, oferind angajatului un sentiment de securitate, de siguranță a locului de muncă. Prin excepție însă, vom putea vorbi și despre
2. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată – așa cum este el denumit în art. 12 alin (2) din Legea 53/2003, se încheie doar în anumite condiții expres prevăzute de lege.

În funcție de criteriul normei de lucru:

1. Contract de muncă cu normă întreagă, respectiv 8 ore / zi,  40 ore / săptămâna sau
2. Contract de muncă cu timp parțial unde, potrivit art. 103 din Codul Muncii, ,,salariatul cu fracțiune de normă fiind salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă,,. Astfel, subliniem că în baza acestui tip de contract putem avea chiar și o:

1. Normă de o zi /săptămână

2. Normă de o zi /lună

3. Normă de o oră /zi sau chiar o oră /lună, după caz.

De reținut aici că salariatul cu timp parțial de lucru nu poate efectua ore suplimentare.

Contractul diferențiat pe criterii de normă de lucru, poate fi încheiat atât pe perioada nedeterminată, cât și determinată.

În funcție de locul unde se desfășoară activitatea:

Potrivit Codului Muncii și legislației aferente, salariatul își va putea desfășura activitatea în următoarele locuri :

1. La sediul angajatorului, așa cum este el definit de art. 16 prim din Codul Muncii ,,în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanțe, agenții sau puncte de lucru care aparțin acestuia,,
2. În afara unui sediu fix, pe teren, locul de munca fiind de data aceasta unul mobil. Luăm ca exemplu, în acest caz, un agent de vânzări.
3. La domiciliul salariatului, caz în care acesta își va desfășura activitatea numai la domiciliu, nu și în alte locuri. Potrivit Av. Marius Catalin Predut, în Codul Muncii Comentat, Editia a 2-a, Ed. Universul Juridic, 2019, pag. 276: ,,noțiunea de domiciliu trebuie privită în sens larg, putându-se avea în vedere atât reședința salariatului, cât și  locuința statornică a acestuia sau un alt loc în care salariatul înțelege să-și desfășoare activitatea, diferit de sediul, punctul de lucru al angajatorului, un alt loc decat spațiul de muncă organizat de angajator, dar care are strânsă legătură cu persoana salariatului.”
4. În regim de telemuncă, caz în care salariatul își va desfășura activitatea în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor. Astfel, telesalariatul va putea avea mai multe locuri de muncă, în sensul că el va putea lucra atât în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator (inclusiv la domiciliul său), precum și la sediul / punctul de lucru al angajatorului. O practică extrem de întâlnită în ultima perioadă, în contextul pandemiei cu virusul COVID-19, care a permis multor companii să își continue activitatea.

Contractul de muncă temporară

Acest tip de contract este definit drept contractul de punere la dispoziție care se încheie între un salariat temporar și un agent de muncă temporară, prin care salariatul ,,este pus la dispoziția utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă,, potrivit art. 88 din Codul Muncii.

Mai mult, Art. 90. din Codul Muncii, în alin (1) și (2), definește și perioada pentru care se poate încheia un astfel de contract, după cum urmează:

(1) Misiunea de muncă temporară se stabilește pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.

(2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe perioade succesive care, adăugate la durata inițială a misiunii, nu poate conduce la depășirea unei perioade de 36 de luni.

Contractul de ucenicie la locul de muncă

Pentru că din cele mai vechi timpuri a existat noțiunea de ucenic și activitatea de ucenicie, a fost necesară reglementarea în formă scrisă a acestui tip de activitate, protejând astfel, în mare măsură, interesele celui care dorește să învețe o meserie, și ferindu-l de pericolul exploatării.

Astfel, potrivit art. 208 alin. 2 din Codul Muncii : ,,Contractul de ucenicie la locul de muncă este contractul individual de muncă de tip particular, în temeiul căruia:

• angajatorul persoană juridică sau persoană fizică se obligă ca, în afara plății unui salariu, să asigure formarea profesională a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului său de activitate;
• ucenicul se obligă să se formeze profesional și să muncească în subordinea angajatorului respectiv.

În mare, Contractul cadru acoperă toate prevederile legale în materie de legislație a muncii, astfel încât să asigure protejarea în orice situație legată de muncă, atât a angajatorului, dar mai ales a angajatului.

Dar pentru că în practică au fost întâlnite numeroase particularități apărute din formele diverse de organizare a activității, din sezonalitatea anumitor tipuri de servicii, etc., contractele amintite mai sus vor fi completate cu elemente particulare, prevăzute expres de lege. Vom trata aceste elemente particulare într-un articol separat, în care le vom prezenta punctual.

Este important de menționat că, indiferent de forma pe care o îmbracă contractul și de tipul acestuia, completat sau nu cu elemente particulare, redactarea contractului revine exclusiv în sarcina angajatorului.

De asemenea, contractul individual de muncă trebuie însoțit obligatoriu de fișa postului, care trebuie să corespundă sarcinilor aferente denumirii postului menționat în contract.

În final, Contractul individual de muncă este ca un tango între angajat și angajator. Fiecare cere, fiecare oferă, pentru ca în cele din urmă să danseze împreună un tango plin de pasiune pentru activitatea pe care o desfășoară. O relație complexa și complicată – doar în aparențe.

Suntem siguri că acum totul este puțin mai limpede când vine vorba despre încheierea unui contract de muncă ☺.

Vom continua cu alte articole pe subiect, pentru a traduce într-o manieră mai prietenoasă Codul Muncii și legislația aferentă.