Despre kurzarbeit ca soluție la problemele economice generate de pandemia de SARS-COV-2
Antreprenoriatul reprezintă, în general, o provocare pentru oricine are curajul să înceapă o afacere
pe cont propriu.
Însă, de departe, anul 2020 este în sine o mare provocare. Plin de situații incerte și imposibil de
controlat, pentru orice antreprenor, indiferent de dimensiunea afacerii pe care o conduce. Fiecare
manager apelează tot mai des la priceperea și flerul managerial pe care l-a dobândit în conducerea
businessului său, pentru a lua măsuri concrete și la timpul potrivit.
Măsuri care să prevină destabilizarea iremediabilă a companiei, adaptate din mers la multitudinea de
legi și ordonanțe de urgență emise în acest an.
Într-o situație similară antreprenorilor, însă mult amplificată, este inclusiv Statul Român, care, în
urma crizei economice provocată de evoluția pandemică, are misiunea de a adopta soluții care să
mențină economia pe linia de plutire. În acest sens, Guvernul este responsabil cu adoptarea unor
ordonanțe menite să protejeze atât angajatorii cât și salariații, oferind soluții și măsuri economice de
protecție.
Dar România nu este singura țară în această situație. Pandemia este o realitate globală, la fel și
dificultățile economice în care se află majoritatea țărilor afectate. Fiecare țară a căutat să
adopte măsuri cât mai potrivite, care să ajute la redresarea companiilor și a mediului economic.
În Germania, de mai bine de un secol există o lege care permite o ajustare a muncii în funcție de
necesitățile angajatorilor, lege care, încă din timpul crizei economice din 2008 și-a dovedit eficiența,
venind în sprijinul antreprenorilor, dar și al salariaților și, în plus, ca un ajutor pentru economie.
Această lege este acum cât se poate de actuală, iar Germania a apelat din nou la aplicarea
prevederilor speciale care au funcționat și în urmă cu 12 ani.
Legea Kurzarbeit prevede posibilitatea reducerii programului de lucru cu până la 50%, ca o măsură
de a susține angajatorii, astfel încât, prin reducerea cheltuielilor salariale să își poată menține forța
de muncă, fără să fie nevoiți să renunțe la personal. Practic, se previne, astfel, pierderea locurilor de
muncă și creșterea ratei șomajului, prin subvenționarea de către stat a diferenței salariale, într-o
anumită limită.
Pe modelul legii Kurzarbeit a fost adoptată și în România, în data de 07 august 2020, Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 132 /2020.
Vom vedea în continuare cum adaptăm o lege germană, pe sistemul economic românesc și care sunt
condițiile și prevederile acesteia.
Și în acest caz, credem că deviza noastră „Fă totul ca la carte!” este foarte actuală, deoarece este
important ca legea să fie înțeleasă și aplicată cu atenție și în mod cât se poate de corect. Iar sarcina
unei bune înțelegeri a legii revine, desigur, departamentelor de resurse umane.
Ca o măsură de combatere sau limitare a efectelor măsurilor restrictive, impuse de criza pandemică,
antreprenorii români au acum la dispoziție posibilitatea aplicării unor noi prevederi legislative, ce
trebuie privite ca măsuri de sprijin financiar, atât pentru angajatori cât și pentru angajați.
Astfel, încă din art. 1 al OUG 132/2020 se clarifică care este scopul acestei legi, urmând principiul
Kurzarbeit, respectiv antreprenorii pot apela la reducerea timpului de lucru a salariaților cu norma
întreagă cu până la 50%, fără ca acest lucru sa modifice norma acestora (prin derogare de la art.
112 din Codul Muncii).
Aspecte esențiale ale Kurzarbeit-ului
Reducerea timpului de muncă se stabilește, prin decizia angajatorului, pentru minim 5 zile
lucrătoare consecutive, angajatorul având însă obligația stabilirii programului de lucru pentru
întreaga lună;
Primirea la muncă a angajaților sau prestarea oricărui tip de muncă în folosul aceluiași angajator, în
afara programului stabilit, se sancționează cu 20.000 lei pentru fiecare persoană pentru care se
constată încălcarea dispozițiilor ordonanței, dar nu mai mult de 200.000 lei.
– Este necesară informarea și consultarea cu sindicatele și reprezentanții salariaților, anterior
luării deciziei de reducere a timpului de lucru ;
– Reducerea timpului de lucru se aplică inclusiv în cazul programului în ture sau a unui program
inegal de muncă;
– Angajatorul are obligația să comunice salariaților decizia sa cu cel puțin 5 zile înainte să fie
aplicată, urmând să fie înregistrată în REVISAL cel târziu cu o zi înainte de aplicare (Găsiti aici
ghidul de inregistrare in revisal a modificării);
– Pe toată durata aplicării măsurii, salariații vor beneficia de o indemnizație de la stat, în
cuantum de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual
de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a
reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul
efectiv lucrat;
– Indemnizația se achită de către angajator, odată cu salariul, și se decontează ulterior din
bugetul asigurărilor pentru șomaj. În cazul în care angajatorul nu a recuperat sumele plătite
de la buget, nu le poate recupera de la angajat;
– Deoarece îndemnizația este considerată venit de natură salarială, va fi supusă impozitării și
plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii.
– Indemnizația pe care angajatul o primește se consideră stagiu de cotizare și se ia în calcul la
stabilirea celor 12 luni de cotizare din ultimele 24 de luni, necesare pentru acordarea
indemnizației de șomaj.
– Reducerea programului de lucru se aplică si ucenicilor, cu condiția ca angajatorul să asigure
ucenicului accesul la pregătire teoretică și practică pentru dobândirea competențelor
prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională.
– În această perioadă nu se pot face angajări pe posturi care ar presupune activități identice ori
similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, interdicția
fiind extinsă și la sediile secundare ale companiei si nici subcontractarea acelor activități.
– În tot acest timp, salariatul beneficiază de toate drepturile ce îi revin din contractul de
muncă, proporționale cu timpul efectiv de muncă.
Condiții pentru angajator in vederea aplicării reducerii timpului de lucru
În ceea ce-l privește pe angajator, pentru a beneficia de această facilitate și a putea face decontul
sumelor plătite, este necesar să îndeplinească, cumulativ, două cerințe:
1. Măsura reducerii programului de lucru să se aplice pentru minim 10% din numărul
salariaților;
2. Să poată dovedi o diminuare a cifrei de afaceri cu minim 10% fie în luna anterioară aplicării
măsurii, fie cu cel mult două luni înainte, raportată la aceeași lună a anului anterior.
De asemenea, se prevede în mod expres că pe perioada aplicării măsurii
– salariații nu pot efectua ore suplimentare la același angajator;
– nu le poate fi redus programul în baza art. 52 alin.(3) referitor la șomajul tehnic, respectiv
reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile;
– bonusurile pentru structura de management nu se acordă pe durata acestei măsuri;
– în toata această perioadă nu se vor efectua concedieri colective .
Situații specifice prevăzute de OUG 132/ 2020
În ceea ce privește contractele de munca pe perioadă determinată de maxim 3 luni, art.5 alin. (1) din OUG 132/2020, prevede:
– pentru o perioadă de cel mult 3 luni, la alegerea angajatorului, până cel târziu la 31
decembrie 2020, se decontează un procent de 41.5% din salariul aferent zilelor lucrate în
aceste locuri de muncă, pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41.5% din
câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020;
– în acest caz, salariile datorate în baza contractului individual de muncă se plătesc de către
angajator integral, acesta urmând a deconta ulterior procentul amintit.
Indemnizația de 75% acordată ca si completare a veniturilor salariale nu se cumulează pentru
același angajat cu acordarea procentului de 41.5% sau cu măsurile de sprijin prevăzute de OUG nr.92/2020.
Legiuitorul a ales sa vină si in sprijinul profesioniștilor, persoanelor care au încheiat convenții
individuale de muncă si chiar zilierilor, in cazul reducerii temporare a activității in condițiile OUG 132,
astfel :
– Profesioniștii și persoanele ce au încheiat convenții individuale de muncă, pot beneficia de o
îndemnizație în cuantum de 41.5% din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020, în baza
unei cereri. Pentru acest venit, ei datorează impozit pe venit și contribuții sociale,
– Zilierii, care își desfășoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor
coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de
lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, se acordă de la bugetul de stat o sumă
reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă.
Cât despre Telemunca este, de asemenea, prevăzuta în OUG 132/2020, în art.6, stabilindu-se un
sprijin financiar ce se acordă angajatorilor, în cuantum de 2500 lei pentru fiecare angajat care în
perioada stării de urgență a desfășurat, pentru minim 15 zile lucrătoare, telemuncă.
Sprijinul financiar are ca scop achiziționarea de echipamente și bunuri tehnologice, necesare în
desfășurarea activității. Categoriile de bunuri și servicii ce pot fi decontate sunt stabilite separat, prin
ordin de ministru.
De asemenea, în 30 de zile de la primirea banilor, angajatorul are obligația să depună la ANOFM
documentele justificative, care să dovedească achiziționarea bunurilor și serviciilor respective. În caz
contrar, va fi obligat să returneze integral sumele primite.
Exceptii
Prevederile OUG 132 / 2020 nu se aplică următoarelor categorii de angajatori:
– Instituțiile publice;
– Firmele aflate în faliment, dizolvare, lichidare, sau cu activitate suspendată;
– Angajatorii înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.
Kurzarbeit versus reducerea temporară a activității stabilita de Codul Muncii
Important de reținut :
Kurzarbeit :
● dă posibilitatea angajatorilor sa reducă programul de lucru al angajaților încadrati cu normă
întreagă, cu pana la 50 %, salariații beneficiind de o indemnizație pentru perioada pentru perioada nelucrata
● este o măsura de prevenire a creșterii ratei șomajului la nivel național, precum și asigurarea
unei surse de venit salariaților, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
Reducerea programului de lucru prevăzută de art. 52 alin. 3 din Codul Muncii:
● da posibilitatea angajatorilor sa reducă programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână,
cu reducerea corespunzătoare a salariului,
● este o măsură care se aplica in cazul reducerii temporare a activității, pentru motive
economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile
lucrătoare.
Este evident că situația economică actuală impune măsuri care trebuie adoptate rapid și într-o
modalitate cât mai simplă, pentru a evita prăbușirea mediului de afaceri. Implicațiile și impactul unui
astfel de eveniment ar fi catastrofal pentru întreaga economie, numai gândindu-ne la creșterea
bruscă a ratei șomajului, a scăderii dramatice a puterii de cumpărare și a lipsei veniturilor la bugetul
de stat.
În acest moment, atât Guvernul, cât și antreprenorii sunt prinși într-o legătură de interdependență.
Guvernul are nevoie ca firmele să își continue activitatea pentru a susține economia, iar firmele au
nevoie de susținerea statului pentru a-și continua activitatea.
Sperăm că articolul a lămurit necesitatea aplicării unor astfel de măsuri, însă cel mai mult sperăm ca
măsurile să fie eficiente și să aducă și rezultate vizibile în susținerea economiei.