Învață online
oricând, de oriunde,
pentru o carieră de
succes în HR!

Durata și repartizarea timpului de muncă

Pentru multe companii și angajații acestora, timpul de muncă devine tot mai mult o formalitate legală. În multe cazuri, accentul cade pe conceptul work-life balance, adică un echilibru între job și viață personală sau timpul liber.

După experiența anului 2020, în care și angajatorii și angajații au fost forțați să se adapteze brusc la o nouă realitate, la lucrul de acasă și la un alt program, vin mai multe vești bune.

● Cu mai puține ore lucrate zilnic, mulți angajați au obținut rezultate mult mai
performante, au fost mai eficienți și a crescut productivitatea.

● În țările unde s-a implementat sistemul pilot de lucru de 4 zile pe săptămână,
productivitatea și ritmul de concentrare al angajaților a fost peste așteptări. 

Probabil că, pe termen lung, acesta va fi trendul. Să urmărim rezultatele, fără să mai
fim atât de blocați în formalități și program fix de lucru.

Însă, până când aceasta va fi normalitatea, noi ne-am propus să povestim puțin despre timpul de muncă, așa cum este el prevăzut în Codul Muncii – singura realitate la care ne putem raporta în mod legal.

Timpul de muncă

Un element important al raporturilor de muncă și al contractului individual de muncă,
Timpul de Muncă este prevăzut în Codul Muncii în articolele:

Timpul de muncă se referă la perioadele de timp în care salariatul prestează muncă
pentru și sub autoritatea angajatorului. Adică timpul în care un angajat lucrează în
folosul companiei angajatoare.

Nevoile oamenilor sunt diferite, motiv pentru care și timpul pe care îl pot acorda muncii pentru o anumită companie poate fi diferit.

Astfel, salariatul poate fi încadrat:

● Cu normă întreagă, care de regulă înseamnă 8 ore / zi, 40 ore / săptămână
sau

● Cu fracțiune de normă sau timp parțial, care presupune orice durată a
timpului de muncă mai mică de 8 ore / zi, respectiv de 40 de ore / săptămână
sau mai mică decât media lunară.

O mențiune importantă, este aceea că salariatul încadrat cu timp parțial nu poate
presta muncă suplimentară pentru același angajator.

Legislatia muncii

Munca suplimentară

Potrivit art. 120 alin 1, muncă suplimentară este muncă prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal și este reglementată separat:

● Se efectuează cu acordul salariatului, durata maximă legală a timpului de muncă fiind de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare

● Se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

● Se plătește salariatului prin adăugarea unui spor la salariu, de minim 75% corespunzător duratei acesteia, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu a fost posibilă.

Așadar, mai întâi se încearcă compensarea cu timp liber plătit și numai dacă nu este posibil, salariatul va primi un spor de minim 75%.

Repausul

Contrar așteptărilor (glumesc evident – dar trebuia spus), salariații au dreptul atât la repaus zilnic cât și la repaus săptămânal.

Repausul zilnic nu poate fi mai mic de 12 ore potrivit art. 135 din Codul Muncii, iar cel
săptămânal este de 48 de ore și se acordă, de regulă, în zilele de sâmbătă și duminică, potrivit art. 137 din Codul Muncii.

În cazul în care acordarea repausului săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile din săptămână, stabilite prin contractul
colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Salariații care prestează activitate în zilele de sâmbătă și duminică au dreptul la un spor la salariu pentru orele prestate în zilele de repaus săptămânal. Sporul se stabilește prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, prin contractul individual de muncă.

Cu alte cuvinte, în majoritatea situațiilor, zilele libere se acordă în weekend, excepție făcând acele sectoare economice unde activitatea nu poate fi întreruptă sau când intervin situații excepționale.

Repartizarea timpului de muncă

Potrivit art. 113 din codul Muncii, repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii
este, de regulă, uniformă. 

Varianta obișnuită: 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus.

În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o
repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului
de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Ce înseamnă acest lucru?

Pe scurt, durata zilnică a timpului de muncă nu va mai fi neapărat de 8 ore.

Vor putea fi compensate orele de lucru de la o zi la alta, iar salariatul poate lucra, de
exemplu, într-o zi 6 ore, în altă zi 10 ore, alteori 9 ore, atâta timp cât:

● zilnic se respectă repausul minim de 12 ore

● săptămânal există un repaus de minim 48 ore și

● nu se depășesc 40 de ore / săptămâna sau 48 daca salariatul efectuează și
ore suplimentare

● contractul de muncă prevede că timpul de muncă se repartizează inegal.

Timpul de muncă poate fi repartizat însă și comprimat, în ture, în schimburi sau individualizat. Despre toate acestea am vorbit pe larg în Cursul aprofundat Contractul individual de muncă.

Dată fiind importanța acestui subiect pe care orice specialist în resurse umane trebuie să îl stăpânească foarte bine, ar fi multe de spus.

Nu doar pentru că ferește compania de amenzi în eventualitatea unui control, dar și pentru că le oferă angajaților un sentiment de respect și importanță, când știu că lucrează într-o companie care chiar se preocupă de respectarea drepturilor lor.

În Cursul aprofundat Contractul individual de muncă, am dedicat un capitol întreg Timpului de muncă sau duratei muncii (așa cum apare în contractul de muncă), pentru a detalia și a exemplifica situații precum:

● Norma de lucru săptămânală cu repausurile aferente

● Repausul săptămânal cumulat sau suspendat și implicit obligațiile angajatorului în aceste cazuri

● Condițiile în care durata timpului de muncă poate depăși 48 de ore  / săptămână

● Condițiile pentru prestarea muncii în zilele de sărbătoare legală, și obligațiile angajatorul față de salariat.

● Acordarea sporurilor pentru munca suplimentară, munca în zilele de sâmbătă și duminică, munca în zilele de sărbătoare legală precum și pentru munca prestată în timpul nopții

● Modul de repartizare a duratei timpului de muncă, după caz  uniform, inegal, comprimat, în schimburi, în ture, individualizat.

Dacă vrei să nu fi prins niciodată în offside, cumpără din timp Cursul aprofundat
Contractul individual de muncă.

Cursul aprofundat Contractul individual de muncă:

✔ Este un curs video

✔ Cuprinde 43 de lecții înregistrate

✔ Poate fi urmat atât de începători cât și de cei care cunosc legislația muncii la
nivel intermediar

✔ Poate fi cumpărat în rate, cu card de credit

✔ Poate fi parcurs în 3 luni (+ 3 luni bonus).

✔ Money back in 30 de zile, daca nu ești mulțumit.

Nu ai nimic de pierdut, ci numai de câștigat!

Alătură-te celor care au ales deja să învețe HR oricând, de oriunde!

Daca ți-a placut distribuie!


DESPRE AUTOR

Misiunea mea este să te ajut să dobândești un set valoros de informații, care să îți ofere oportunitatea unui urcuș profesional ușor și mult mai rapid.Experiența profesională, dar și o amplă activitate de cercetare a legislației, a lucrărilor de specialitate, a deciziilor curților de apel din România și, nu în ultimul rând, a deciziilor Curții de Justiție a UE, m-au făcut să realizez necesitatea existenței unei platforme dedicate specialiștilor în Resurse Umane.

Andreea Pop

Articole asemanatoare

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
>