Învață online
oricând, de oriunde,
pentru o carieră de
succes în HR!

Tot ce trebuie să știi despre activitatea zilierilor

Zilierii sunt persoane fizice care desfășoară ocazional, activități necalificate, în favoarea unui beneficiar, în schimbul unei sume de bani, fără a fi nevoie să se încheie un contract individual de muncă în formă scrisă.

Beneficiarul poate fi : unitățile administrativ-teritoriale, persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială, pentru care zilierul desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional

Beneficiarii pot angaja zilieri dacă aceștia au :

● capacitate de muncă

● 16 ani împliniți (sau între 15 și 16 ani cu acordul părinților sau al reprezentanților legali)

Domeniile de activitate în care se poate apela la zilieri pentru desfășurarea activității, sunt prevăzute în mod explicit de legea nr 52/2011, în art. 13.

Acestea sunt:  agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit și acvacultură, organizarea de târguri, expoziții și congrese, publicitate, săpături arheologice, creșterea materialului săditor, spectacole și tabere pentru copii, creșterea animalelor, peisagistică, restaurante, baruri, grădini zoologice și botanice, rezervații naturale, hoteluri și alte facilitați de cazare, baze și cluburi sportive.

Câte ore și câte zile poate lucra un zilier?

În ceea ce privește durata activității, există prevederi foarte clar conturate în art. 4, pentru a nu lăsa loc niciunei interpretări, astfel:

● Durata activității este de minim o zi, respectiv 8 ore de muncă si de maximum 12 ore. În cazul în care a fost convenit un număr mai mic de 8 ore de muncă, plata se va raporta la minimul de 8 ore lucrătoare.

● Durata activității în cazul zilierului minor este de maxim 6 ore.

● Zilierul nu poate munci pentru aceeași firmă pe o perioadă mai lungă de 90 zile, cumulate pe perioada întregului an calendaristic.

● Excepție fac zilierii care lucrează în domeniile agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit și acvacultură, creșterea animalelor, grădini zoologice și botanice, rezervații naturale, care pot cumula maxim 180 zile pe durata unui an calendaristic.

● Un zilier poate munci maxim 120 de zile, cumulate pe durata unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari pentru care muncește, exceptând zilierii din domeniile agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit și acvacultură, creșterea animalelor, grădini zoologice și botanice, rezervații naturale, pe care le-am enumerat deja.

● persoană nu poate presta activități de tip zilier pentru mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu.

● În cazul unei perioade ce depășește 25 de zile consecutive, este necesară încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată.

Înregistrarea zilierilor în Registrul electronic de evidență a zilierilor

Deși nu este necesara încheierea unui contract de muncă pentru a putea apela la munca zilierilor, fiind suficientă o înțelegere verbală, activitatea prestată de aceștia trebuie obligatoriu înregistrată în Registrul electronic de evidență a zilierilor.

În registru sunt înregistrați, în ordine cronologică, toți zilierii care au prestat muncă pentru beneficiar.  La înregistrare, numele și prenumele zilierilor este trecut cu majuscule (inclusiv inițiala tatălui). Pe același model sunt trecute și datele persoanei juridice, fără prescurtări (singurele acceptate sunt legate de forma de organizare).

Registrul se întocmește zilnic, înainte de începerea activității, mai puțin în perioadele în care nu se desfășoară activitate care necesită muncă zilieră.

Pentru zilierii care prestează activități în domeniile agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol, floricol, piscicol, creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice, precum și în activitățile de
cercetare-dezvoltare- inovare din domeniul agricol al Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești», al institutelor, centrelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sa și al institutelor naționale, al instituțiilor de învățământ agricol și silvic,
Registrul electronic de evidență a zilierilor se întocmește lunar.

Plata zilierilor

Plata zilierilor se efectuează zilnic, la finalul zilei, iar dovada efectuării acesteia este semnătura de confirmare a zilierului în Registru.

În caz excepțional, plata remunerației se poate realiza la sfârșitul săptămânii, respectiv al perioadei, însă doar cu acordul scris între beneficiar și zilier.

Pentru munca prestată, zilierul primește o remunerație negociată în mod direct, dar nu mai puțin decât valoarea /oră a salariului de bază minim brut pe țară.

Prin excepție, pentru activitatea desfășurată de către zilierii din domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier în mod tradițional al ovinelor, caprinelor sau bovinelor, în regim semiliber:

● cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât 50% din valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată,

● cuantumul remunerației nete nu poate fi mai mică decât 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii, la care se adaugă și alte drepturi, în bani sau în natură, care reprezintă cel puțin cheltuieli de cazare și masă.

Obligațiile și drepturile beneficiarului persoană juridică

Articolul 5 din Legea 52/2011 prevede o serie de obligații pe care beneficiarul le are fata de zilierul care muncește în folosul persoanei juridice. Iată care sunt, punctual, aceste îndatoriri:

● Înființarea Registrului electronic de evidență a zilierilor

● Completarea Registrului înainte de începerea activității

● Să prezinte Registrul electronic de evidență a zilierilor în cazul unui control

● Să informeze zilierul despre munca pe care urmează să o presteze dar și despre drepturile și obligațiile pe care le are

● Să plătească zilierului remunerația convenită, la finalul zilei ori, dacă a fost convenit în scris, la finalul săptămânii sau al lunii, prin orice mijloc de plată admis.

● Să asigure securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor zilieri

● Să asigure zilierului instruirea asupra pericolelor la care se poate expune, precum și la măsurile de prevenire și protecție ce trebuie respectate.

● Să solicite zilierilor asumarea în scris a răspunderii și declarația că starea de sănătate le permite efectuarea tipului de muncă pentru care au fost solicitați.

● Să asigure echipamente de muncă adecvate

● Să sigure echipamente individuale de protecție

● Să comunice imediat orice incident în care au fost implicați zilieri către Inspectoratul Teritorial de Muncă.

● Să înregistreze corespunzător accidentele suferite de zilieri

 În ceea ce privește drepturile beneficiarilor, legea prevede următoarele:

● Să stabilească ce activități va desfășura zilierul, precum și locul și durata acestora

● Să controleze modul în care au fost realizate lucrările

Obligațiile zilierilor

Obligațiile zilierilor sunt cuprinse în Art. 12 al Legii 52/2011 și prevăd următoarele aspecte:

● Să cunoască și să respecte măsurile de prevenire și protecție

● Să utilizeze echipamentele de muncă în mod corect

● Să utilizeze corect echipamentul individual de muncă

● Să nu intervină în niciun fel asupra sistemelor de securitate ale echipamentelor de muncă

● Să comunice beneficiarului orice situație pe care o consideră periculoasă pentru desfășurarea activității de către zilieri

● Să ofere inspectorilor de muncă documentele solicitate în timpul oricărui control.

Impozite și asigurări

Venitul realizat de zilieri este asimilat salariului, iar pentru el se calculează și se retine impozit pe venit de către beneficiar, la data plații remunerației.

În cazul veniturilor zilierilor, nu este datorată contribuția asiguratorie pentru muncă, dar se datorează contribuția de asigurări sociale, fără a-i conferi, însă, zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate.

 De asemenea, zilierul nu are nici calitatea de asigurat pentru accidente de muncă și boli profesionale, beneficiarul fiind responsabil de plata tuturor cheltuielilor generate de un astfel de eveniment.

Ce riști dacă nu faci totul ca la carte

Sunt prevăzute în mod expres în lege o serie de contravenții și sancțiuni cu sume cuprinse între 1.000 și 20.000 lei, menite să îi protejeze pe zilieri de eventuale abuzuri din partea beneficiarului, dar și să asigure respectarea cerințelor legii. În cazul unei sancțiuni, se poate achita jumătate din minimul amenzii, în termen de 15 zile.

Pentru ce poți fi sancționat:

● Plata unui salariu mai mic decât cel prevăzut de lege, conform  Art.11 2) se sancționează cu amendă în valoare de 10.000 lei

● Neîndeplinirea de către beneficiar a obligațiilor ce îi revin, așa cum sunt ele stabilite în art. 5 din legea 52/2011, este sancționată cu amendă în valoare de 6.000 lei

● Lipsa acordului scris pentru plata la finalul săptămânii sau al perioadei, este sancționată cu amendă cuprinsă intre  1.000 lei și 5.000 lei

● Neîndeplinirea obligației de a calcula și reține impozitul datorat pentru venitul zilierilor, atrage sancțiuni pentru beneficiar de 20.000 lei și interzicerea dreptului de a mai folosi zilieri în activitatea sa, conf. Art 7

● Utilizarea zilierilor pentru alte activități decât cele prevăzute de lege  se sancționează cu amenda  intre 10.000 și 20.000 lei.

● Nerespectarea condițiilor prevăzute de lege cu privire la timpul maxim de lucru zilnic, lunar și pe durata unui an calendaristic, conform  Art 4, se sancționează cu amendă în valoare de 6.000 lei pentru beneficiar și amendă între 500 lei și 2.000 lei pentru zilier.

Deși, la prima vedere, realizarea muncii cu ajutorul zilierilor poate părea o simplă formalitate, în final este tot un raport de muncă ce se desfășoară în anumite condiții stabilite foarte clar în lege care trebuie în mod obligatoriu respectate.

Daca ți-a placut distribuie!


DESPRE AUTOR

Misiunea mea este să te ajut să dobândești un set valoros de informații, care să îți ofere oportunitatea unui urcuș profesional ușor și mult mai rapid.Experiența profesională, dar și o amplă activitate de cercetare a legislației, a lucrărilor de specialitate, a deciziilor curților de apel din România și, nu în ultimul rând, a deciziilor Curții de Justiție a UE, m-au făcut să realizez necesitatea existenței unei platforme dedicate specialiștilor în Resurse Umane.

Andreea Pop

Articole asemanatoare

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
>