Am explicat într-un articol anterior care sunt pașii de parcurs in cazul angajării cetățenilor străini și spuneam ca primul constă în obținerea avizului de angajare.

Există totuși și excepții menționate în mod expres de către legiuitor la art. 3 alin. 2 din Ordonanța nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Acesta prevede :

Prin excepție de la alin. (1), nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor din următoarele categorii:

a) străinii al căror acces liber pe piața muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state;

b) străinii care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de ședere temporară pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;

c) străinii care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități temporare solicitate de ministere ori de alte autorități ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative autonome;

d) străinii care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislația română care fac dovada în acest sens;

e) străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României;

Cetățenii străini care au avut o ședere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani pot solicita acest permis de ședere pe termen lung atât în calitate de membru de familie al unui cetățean român, cât și pentru alt scop al șederii în România (de exemplu: muncă, activități comerciale, reîntregirea familiei).

f) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetățean român;

Cetățenii străini căsătoriți cu cetățeni români se pot angaja fără aviz de muncă și doar în baza permisului de ședere pentru reîntregirea familiei, fie el și temporar.

g) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;

Cetățenii străini care studiază în România pot fi angajați doar în baza permisului de ședere pentru studii, însă numai 4 ore / zi.

h) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară acordat potrivit prevederilor 130 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Străinii, victimele unor infracțiuni, care au obținut drept de ședere temporară pe teritoriul României, pot fi angajați doar în baza permisului de ședere care are o valabilitate de 6 luni însă poate fi prelungit pentru noi perioade de câte 6 luni dacă sunt respectate condițiile impuse de lege.

i) străinii, posesori ai unui permis de ședere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de ședere pe teritoriul României în calitate de membri de familie ai unui cetățean român și care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 64 (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Străinii, posesori ai unui permis de ședere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, pot fi angajați în baza permisului de ședere chiar dacă acesta se află în una din următoarele situații :

• a fost pronunțată desfacerea căsătoriei; 
• a încetat relația de parteneriat; 
• sponsorul / cetățeanul român a decedat; 
• a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situația în care este membru de familie al unui cetățean român. 

j) străinii care au dobândit o formă de protecție în România;

k) solicitanții de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piața forței de muncă potrivit Legii 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecție;

l) străinii tolerați, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

m) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de muncă, încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru încadrarea în muncă la un alt angajator, cu contract individual de muncă cu timp parțial;

Așadar, chiar și străinii pot avea mai multe contracte de muncă la angajatori diferiți, iar pentru o fracțiune de normă nu este nevoie nici măcar de un nou aviz. Însă, atenție, trebuie să fie încadrați in aceeași funcție la ambii angajatori.

n) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru activități religioase care urmează să fie încadrați în muncă pe teritoriul României, în cadrul unităților de cult.

Și, incepand cu luna septembrie 2020, nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a

o) cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

Angajatorii care încadrează în muncă categoriile de străini pentru care nu este necesară obținerea în prealabil a avizului de muncă au, în schimb, obligația, potrivit art. 34 din Ordonanța nr. 25 / 2014 de a notifica Inspectoratul General pentru Imigrări în 10 zile calendaristice cu privire la :

• angajarea cetățeanului străin fără aviz de muncă;
• modificarea si suspendarea contractului de muncă încheiat cu cetățeanul străin;
• încetarea contractului de muncă încheiat cu cetățeanul străin.

Notificarea se face pe platforma IGI.

Documentele care trebuie atasate sunt următoarele:

• Adresa în care precizați ce notificați: angajarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă al cetățeanului străin
• Permisul de ședere al cetățeanului străin
• Contractul de muncă / actul adițional / decizia de suspendare respectiv de încetare (dupa caz)
• Dovada înregistrării în Revisal

Obligatia de informare exista si in cazul cetatenilor straini incadrati in baza avizului de angajare. Aceasta se refera insa doar la suspendarea si încetarea  raportului juridic cu străinul, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, potrivit art. 13 alin. 6 din OUG 194 / 2002 privind regimul străinilor în România, care prevede :

Entitățile-Gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

In practică însă, angajatorii informeaza IGI cu privire la orice modificare contractuala cu salariatii straini.

Sper ca ti-au fost de folos aceste informații.

Daca ai întrebări suplimentare, te ajut cu drag! Contacteaza-mă pe adresa de email [email protected] sau scrie-mi un mesaj pe what s up la nr. 0728 897 779.