Potrivit art. 52, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații:

a) Abrogată

La litera a) exista posibilitatea de a suspenda contractul de muncă pe durata cercetării disciplinare. Însă, în 2016, Curtea Constituționala a constatat neconstituționalitatea acestei prevederi, astfel că articolul a fost abrogat.

b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;

Acest articol face referire la 2 situații, după cum urmează:

Prima vizează formularea de către angajator a unei plângeri penale împotriva salariatului, iar a doua vizează trimiterea în judecată a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută.

Ei bine, trebuie să reținem faptul că prima situație a fost declarată neconstituțională deoarece nu se poate interzice dreptul la muncă al salariatului. Iar, în ceea ce privește cea de-a doua situație, este de reținut că contractul de muncă se va suspenda numai dacă faptele imputate sunt incompatibile cu funcția deținută, însă acest lucru nu împiedică salariatul să se angajeze pe durata suspendării contractului de muncă pe o altă funcție.

c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

În cazul întreruperii sau reducerii activității sau așa-zisului șomaj tehnic, angajatorul va avea 2 opțiuni :

1.Prima în care reduce programul de lucru al salariaților de la 5 la 4 zile / săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului. Angajatorul poate opta pentru această măsură numai pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare și numai după ce consultă sindicatul sau reprezentanții salariaților, după caz, potrivit art. 52 alin. 3.

2.A doua opțiune este aceea de a scoate complet din activitate salariații afectați de reducerea și/sau întreruperea temporară a activității (de exemplu, dacă se repară sau se înlocuiesc utilajele). În acest caz, salariații respectivi:

beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat
(dar) rămân la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activității.

Prin excepție, în perioada octombrie 2021 - martie 2022, în baza OUG nr. 111/2021 , ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de baza corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021.

Potrivit art. 17 din Legea nr. 369/ 2022 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 este de 6.789 lei.

c¹) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condițiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care împiedică executarea contractului de muncă, precum și în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conținutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă;

În acest caz, contractul de muncă se va suspenda numai dacă măsurile dispuse de către instanța de judecată împiedică executarea contractului de muncă.

d) pe durata detașării;

Spuneam că detașarea presupune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, pentru o durata de 1 an, cu posibilitatea prelungirii, cu acordul părților, din 6 in 6 luni. Având în vedere că salariatul nu mai prestează munca pentru angajatorul său, este normal ca contractul de muncă să se suspende cu atât mai mult cu cât drepturile de natură salarială se acordă, de regulă, tot de către angajatorul la care s-a dispus detașarea.

e) pe durata suspendării de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

Am văzut deja că, contractul de muncă se poate suspenda de drept în cazul expirării avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei, potrivit art. 50 litera h).

De aceasta dată, în baza art. 52 litera e) angajatorul are posibilitatea de a suspenda contractul de muncă din inițiativa lui în cazul suspendării avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

f) pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a declarării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 (1) din Constituția României, republicată.

La litera c) era prevăzută întreruperea sau reducerea temporara a activității din motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Salariații afectați de reducerea și/sau întreruperea temporară a activității (de exemplu, dacă se repară sau se înlocuiesc utilajele), beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Iar acum, la litera f), este prevăzută suspendarea temporară a activității și/sau reducerea acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență.

Atenție! NU este vorba despre starea de alertă!

Salariații al căror contract de muncă se suspendă ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență, beneficiază de o indemnizație plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menținerii stării de asediu sau stării de urgență, după caz.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 este de 6.095 lei.

Indemnizația respectivă poate fi suplimentată de către angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Aș vrea să reții 3 lucruri cu privire la indemnizația de 75% suportată de bugetul asigurărilor pentru șomaj acordată în baza art. 52 litera f) din Codul Muncii :

este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, însă angajatorul nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă pentru ea;
nu se acordă salariaților cu mai multe contracte individuale de muncă, din care cel puțin un contract cu normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de asediu sau stării de urgență.
în vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației, angajatorii depun, prin poștă electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social următoarele documente :
- o cerere semnată și datată de reprezentantul legal,
- o declarație pe propria răspundere,
- lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.

Lecția 4.4. Suspendarea CIM din inițiativa angajatorului

Autentifică-te pentru a accesa cursurile